Ratingul României, menținut de S&P Global, avertizează despre criză
Imapactul Dizolvării Coaliției
Disoluția coaliției formate din patru partide complică eforturile de a reduce cele două deficite majore ale României — deficitul de cont curent și cel fiscal — cu perspectiva alegerilor din 2028 pe orizont. Totuși, între partide există un consens larg cu privire la necesitatea implementării unor ajustări și reforme fiscale adiționale pentru 2027, iar formarea unui nou guvern este anticipată în săptămânile următoare. Performanțele fiscale mai robuste din acest an, influențate de măsurile stricte de consolidare din 2025 și de fondurile considerabile din Uniunea Europeană, ar trebui să ajute la stabilizarea condițiilor de finanțare externe ale României. În plus, deficitul de cont curent se estimează că se va micșora treptat, fiind evaluat la 7,9% din PIB în anul anterior. S&P a confirmat atât ratingurile de credit suveran pe termen lung, cât și pe termen scurt pentru România, menționând perspectivele negative care reflectă riscurile asociate cu consolidarea finanțelor publice și reducerea deficitelor externe, ce rămân ridicate pe termen de 6 până la 12 luni. De asemenea, vulnerabilitatea României la fluctuațiile încrederii investitorilor este îngrijorătoare, în contextul datoriilor guvernamentale mari deținute de nerezidenți.
Provocări pentru Ratingul Viitor
Și S&P a indicat că o retrogradare ar putea fi luată în considerare în cazul în care instabilitatea politică se prelungește sau dacă scăderea deficitelor fiscale din 2027 este afectată. Agenția crede că, dacă Guvernul României nu reușește să obțină fondurile europene planificate pentru perioada 2026-2027, perspectivele de creștere economică s-ar putea diminua, complicând aplicarea consolidării fiscale și crescând riscurile legate de balanța de plăți.
De asemenea, S&P a remarcat că o retrogradare ar putea fi posibilă și în contextul intensificării presiunilor externe. Un astfel de scenariu ar putea rezulta, de exemplu, dintr-o deteriorare severă a pieței energetice, cauzată de instabilitatea geopoliticală din Orientul Mijlociu. Aceasta ar putea afecta așteptările privind inflația pe termen mediu în România și ar putea influența negativ creșterea economică, rezultatele fiscale și poziția balanței de plăți a țării.
Perspective de Stabilitate
Ratingul ar putea fi revizuit la o perspectivă stabilă dacă România reușește să reducă în mod semnificativ deficitele externe și fiscale, pe fondul unei recuperări a creșterii economice.
Agenția preconizează un consens politic puternic printre partidele principale pentru a adopta măsuri semnificative de consolidare fiscală în acest an și în anul următor, incluzând aprobarea unui buget credibil pentru anul 2027, în ciuda disoluției recente a coaliției de guvernare.
S&P estimează că România poate accesa majoritatea facilităților de finanțare disponibile din partea Uniunii Europene în acest an, ceea ce ar putea reprezenta până la 3,5% din PIB, acoperind o parte semnificativă a nevoilor de finanțare externă.
De Reținut
Principalul risc identificat rămâne provocările economice și politice, care ar putea afecta planul de stabilitate fiscală al României pe termen mediu. Agenția a subliniat că actuala criză politică apare într-un moment în care țara trebuie să jongleze între necesitatea de ajustări fiscale și impactul global asupra prețurilor energiei.
Guvernul trebuie să continue implementarea unei agende de consolidare, conform cerințelor procedurii de deficit excesiv a Uniunii Europene; să aplice reformele necesare pentru a asigura fonduri europene, inclusiv din Mecanismul de redresare și reziliență; și să abordeze efectele stagflației provocate de conflictele din Orientul Mijlociu.
Scenariile analizate de S&P includ revenirea coaliției anterioare sau numirea unui nou prim-ministru, cel mai probabil un tehnocrat, sau formarea unui guvern minoritar sprijinit de partide din afara coaliției parlamentare. Alegerile anticipate sunt considerate improbabile, având în vedere că România nu a organizat astfel de alegeri în perioada post-comunistă și că actuala atmosferă politică oferă puține stimulente pentru o astfel de decizie, președintele Nicușor Dan exprimându-se împotriva alegerilor anticipate.
