Punctele României la Eurovision, scandal între juriul din R. Moldova

Clarificări asupra deciziilor de vot

Victoria Cușnir, membră a juriului din R. Moldova pentru Eurovision 2026, a abordat nemulțumirile publicului, explicând că discrepanțele de vot ar putea avea două soluții: eliminarea juriului sau asigurarea ca votul juriilor să reflecte prestația observată de spectatorii de la televizor. Cușnir a evidențiat faptul că repetiția generală, desfășurată cu o zi înainte de finală, a scos la iveală "diferențe considerabile" față de spectacolul live, inclusiv în cazul României, pentru care, în ciuda evaluării, a acordat o notă bună.

Este esențial de subliniat că votul juriului se bazează pe performanța din repetiția generală, nu pe prestația live din seara finalei. Astfel, clasamentele reflectă o combinație egală între votul juriului și al publicului, fiecare având o pondere de 50%. Deși Cușnir și-a exprimat aprecierea față de România, ea nu își asumă responsabilitatea pentru voturile colegilor săi, menționând că notarea ar putea fi justificată în anumite circumstanțe.

Evaluarea juriului în contrast cu votul publicului

Juriul din R. Moldova a acordat 12 puncte reprezentantului Poloniei, iar celelalte punctaje au fost distribuite astfel: 10 puncte pentru Israel, 8 pentru Grecia, 7 pentru Bulgaria, 6 pentru Norvegia, 5 pentru Cehia, 4 pentru Australia, 3 pentru România, 2 pentru Franța și 1 pentru Italia. De menționat este că Ucraina nu a primit niciun punct din partea juriului moldovean.

Componența juriului din R. Moldova a fost alcătuită din șapte membri, inclusiv Andrei Zapșa, Pavel Orlov și Victoria Cușnir, fiecare având un rol semnificativ în evaluarea concursului.

Contrar punctajului juriului, publicul din R. Moldova a votat masiv pentru Alexandra Căpitănescu, acordându-i 12 puncte. O situație similară s-a întâmplat și în cazul Ucrainei; deși juriul din Moldova nu i-a dat nimic, juriul din Ucraina a oferit Moldovei 8 puncte, iar publicul ucrainean a votat cu 12 puncte pentru Satoshi, reprezentantul Moldovei.

Reacții din partea oficialităților și a comentatorilor

Vlad Țurcanu, directorul „Teleradio-Moldova”, a răspuns cu uimire la rezultatele votului, subliniind că „Satoshi a fost favoritul serii în Viena, iar Alexandra a fost cu adevărat strălucitoare. Mulțumim publicului moldovean care a votat pentru ea. Publicul are întotdeauna dreptate, iar votul jurizării ne-a surprins”.

Expertul Daniel Vodă a evidențiat că juriul din R. Moldova a greșit percepând Eurovisionul doar ca un concurs muzical, neținem cont de dimensiunea sa geopolitică. „Alte state au votat mai degrabă în funcție de prietenii și alianțele culturale. Noi am dat României numai 3 puncte, dar publicul moldovean a reacționat corect, oferind 12 puncte. Aceasta a adus un total de 15 puncte pentru România. Problema rămâne că rezultatul juriului este anunțat primul, ceea ce a creat o impresie inexactă”, a adăugat Vodă.

Reacția prezentatoarei punctajului

Rita Druță, prezentatoarea punctajului din R. Moldova, a avut o reacție emoțională post-finală. „O parte din mine este șocată, deoarece am văzut ce punctaj a trebuit să prezint. E important de menționat că persoana care anunță punctajul nu este parte din juriu. Când am văzut rezultatul, având România cu 3 puncte și Ucraina fără niciun, am avut o reacție de necrezut. Am sunat managementul și i-am spus: «Domnul Andrei, refuz să prezint acest rezultat»”, a declarat ea.

În ciuda nemulțumirilor exprimate de mulți, este clar că cele 12 puncte așteptate de la juriul din R. Moldova n-ar fi influențat ordinea finală a clasamentului. România nu ar fi putut depăși Israelul, care a terminat pe locul secund.