Profesorii renunță la greva generală în acest an școlar
La început, sprijinul pentru protest era semnificativ, cu o pondere de peste 70% dintre angajații din educație care s-au arătat dispuși să se alăture acestei acțiuni. Federațiile Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația „Spiru Haret” inițiaseră un referendum pentru a obține validarea declanșării grevei generale pe 25 mai, precedată de o grevă de avertisment pe 18 mai. Mobilizarea era în plină desfășurare, fiind colectate semnături din toate școlile din țară pentru a susține această formă de protest, care reflecta un sentiment profund de nemulțumire în rândul cadrelor didactice.
Cu toate acestea, evenimentele politice au schimbat considerabil abordarea. Președintele Alianței Sindicatelor din Învățământ Suceava, profesorul Giani Leonte, a menționat că procesul de centralizare a rezultatelor referendumului a fost oprit. Potrivit spuselor sale, organizarea unui protest de amploare nu poate avea loc fără un guvern care să dispună de autoritatea necesară pentru a implementa schimbările cerute în sistemul educațional. Această realitate, pe care nu o anticipaseră liderii sindicali, a fost caracterizată ca un "teren favorabil pentru guvernanți". O întâlnire extinsă a liderilor sindicali, desfășurată luni, 11 mai 2026, a relevat că nu pot solicita profesorilor să susțină o grevă, să-și riște veniturile și să trăiască în incertitudine, mai ales având în vedere lipsa unui partener de discuție capabil să adreseze problemele semnalate.
Căderea Guvernului Bolojan, care a avut loc pe 5 mai 2026, în urma unei moțiuni de cenzură suportate de PSD și AUR, a dus la o perioadă de instabilitate politică. După acest vot, guvernul a intrat într-o fază de interimat, fără capacitatea de a adopta ordonanțe de urgență sau de a iniția politici structurale de amploare. Această incapacitate de a lua decizii importante a fost un factor decisiv în alegerea sindicatelor de a amâna acțiunile de protest. Fostul premier, Ilie Bolojan, a condus guvernul din 23 iunie 2025 până la 5 mai 2026, iar prăbușirea cabinetului său a avut un impact semnificativ asupra peisajului politic și economic din România.
Cererile profesorilor vizează abrogarea unor măsuri considerate nefaste, introduse prin Legea nr. 141/2025, cunoscută uneori ca "Legea Bolojan". Printre acestea se numără creșterea normei didactice de predare, scăderea tarifului pentru orele de predare și mărirea numărului de elevi în clase. Sindicaliștii argumentează că aceste modificări au condus la o deteriorare a calității educației, făcând munca personalizată cu elevii mai dificilă și crescând riscurile de eșec școlar. Se estimează că, prin majorarea numărului de elevi în clase, ar putea fi puțin peste 2.000 de posturi didactice eliminate. Chiar și Ministerul Educației și Cercetării a început lucrările pentru o ordonanță de urgență destinată modificării Legii nr. 141/2025, ceea ce sugerează recunoașterea unor probleme existente.
Pe lângă aceste aspecte, angajații din educație au exprimat o nemulțumire acută față de proiectul noii legi a salarizării. Aceasta este văzută ca având ca efect o "aplatizare inacceptabilă" a salariilor și oferind venituri "incorecte" personalului didactic. Sindicatele evidențiază nerespectarea Ordonanței de Urgență nr. 57/2023, care prevedea că un profesor debutant ar trebui să primească un salariu brut de aproximativ 8.600 de lei în 2026, promisiune care nu se regăsește în prezentul proiect. Diferențele reduse între salariile profesorilor debutanți și cele ale cadrelor didactice experimentate, precum și nivelul scăzut al salariului maxim din învățământ constituie puncte principale de dispută. O variantă a noului proiect de lege a fost înaintată confederațiilor sindicale pe 23 aprilie 2026.
În întreaga țară, mișcările de protest din educație s-au menținut frecvent în ultimele luni. Pe 29 aprilie 2026, lideri ai Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” și ai FSLI au organizat un protest în fața Ministerului Educației și Cercetării, contestând o circulară prin care se reduceau cheltuielile cu personalul și reiterând nemulțumirile legate de legislația salarială. Anterior, pe 4 februarie 2026, aproximativ 4.000 de cadre didactice, studenți și elevi au participat la un protest în Piața Victoriei, cerând renunțarea la măsurile de austeritate și amenințând cu greva generală dacă cerințele lor nu sunt ascultate. Liderii sindicali, cum ar fi Marius Nistor, au subliniat că acțiunile de protest nu sunt dictate politic, ci sunt generate de nemulțumirile profesorilor față de politicile economice și sociale ale guvernului.
Amânarea grevei generale, deși necesară în actualul context political incert, lasă deschisă posibilitatea de noi proteste odată ce stabilitatea guvernului va fi restabilită. Nemulțumirile profesorilor rămân acute, iar dialogul social este esențial pentru a preveni o criză majoră în sistemul educațional.
De reținut
Locuitorii din Suceava pot resimți această amânare a grevei ca pe o ușurare temporară, în special părinții și elevii care nu vor experimenta imediat perturbări în activitatea școlară. Totuși, această situație subliniază o problemă persistentă în educația românească: negocierile pentru drepturile profesorilor sunt adesea afectate de instabilitatea politică. Este frustrant să vezi cum nevoile fundamentale ale educației, cum ar fi salariile justificate și condițiile de muncă, sunt amânate sau ignorate din cauza jocurilor de putere. Un sfat util pentru comunitate ar fi să rămână informată, urmărind surse de încredere despre evoluțiile politice și sindicale, deoarece o soluționare a crizei guvernamentale ar putea relua discuțiile despre proteste, iar informațiile rapide pot ajuta la organizarea activităților școlare.
