Producția de lapte în România: Doar o treime ajunge la procesare

Producția de lapte în România: Doar o treime ajunge la procesare

Fragmentarea Fermelor și Impactul Asupra Productivității

Un aspect semnificativ evidențiat în raportul Consiliului Concurenței este nevoia urgentă de reorganizare a fermelor, majoritatea acestora fiind mici și dispersate. În jur de 5% din efectivele de bovine ale Uniunii Europene aparțin României, dar aproximativ 58% din fermele de lapte din țară sunt foarte mici, cu 75% dintre acestea având sub cinci vaci. Această structură fragilă limitează utilizarea tehnologiilor moderne și a proceselor de automatizare.

Cu un randament mediu de 3.580 de kilograme de lapte pe vacă, România se clasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană, în comparație cu media de 8.450 de kilograme. Aceasta scădere a productivității se traduce prin costuri mai mari de producție pentru fermieri. De asemenea, efectivele de bovine au înregistrat o scădere de 10% în ultimul deceniu, ceea ce accentuează și mai mult provocările cu care se confruntă sectorul.

Dilemele Negocierilor și Importurile Necesare

Fermele mici au o putere de negociere scăzută cu procesatorii, deseori fiind legate de un singur cumpărător. În contrast, marii producători reușesc să obțină condiții mai favorabile datorită volumelor constante pe care le livrează. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a subliniat necesitatea creării de cooperative pentru a îmbunătăți puterea de negociere a fermierilor și pentru a asigura livrarea unor cantități constante. Deși volumul colectat a crescut de la 1,135 milioane de tone în 2020 la 1,235 milioane de tone în 2024, acesta a scăzut la 1,1 milioane de tone în 2025, obligând procesatorii să importe lapte de calitate superioară pentru a satisface cererea, cu un deficit comercial estimat la aproximativ 700 milioane de euro.

Procesarea: O Piață pentru Produse cu Valoare Adăugată Mică

În ceea ce privește procesarea, majoritatea produselor sunt cele cu o prelucrare minimă, au marje de profit reduse și generează o valoare adăugată scăzută. Produsele de consum și cele lactate acidulate cresc semnificativ, acoperind peste 70% din totalul procesării. Mai puțin populate sunt segmentele cu o valoare adăugată mai mare, precum brânzeturile și untul, care se confruntă cu o cerere mai scăzută.

Analiza Consiliului Concurenței a identificat că 37% din procesatori sunt companii multinaționale, cu o capacitate medie de prelucrare de 519.000 de litri pe zi, mult superioară celor locale, ce procesează în medie doar 77.000 de litri pe zi. Aceste companii internaționale au o putere de negociere considerabil mai mare în raport cu retailul, ceea ce le permite să beneficieze de condiții comerciale favorabile.

Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Mediafax. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.

De reținut

În concluzie, fermierii din România se confruntă cu provocări semnificative pe piața laptelui. Este esențială colaborarea între producători și investițiile în infrastructura de colectare a laptelui pentru a îmbunătăți capacitatea de livrare și prețurile pentru consumatori. Printr-o gestionare adecvată, sectorul lactatelor din România poate aduce produse de calitate superioară pe piață, beneficiind astfel întreaga comunitate.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.
*Informațiile au fost preluate din presa locală și naționala.