Astăzi, 16 septembrie, se împlinesc 527 de ani de la moartea lui Tomás de Torquemada, primul și cel mai temut Mare Inchizitor al Spaniei. La vârsta de 78 de ani, Torquemada a încetat din viață în mănăstirea Santo Tomás din Ávila, lăsând în urmă o moștenire marcată de persecuții și controverse.
Ascensiunea și rolul în Inchiziția Spaniolă
Născut în Valladolid, Torquemada a fost călugăr dominican și duhovnic al reginei Isabela I a Castiliei. În 1483, Papa Sixtus al IV-lea l-a numit Mare Inchizitor al Spaniei, atribuindu-i responsabilitatea de a eradica ereziile și de a asigura puritatea credinței catolice. Torquemada a fost cunoscut pentru zelul său extrem în îndeplinirea acestei misiuni, folosind metode dure pentru a identifica și pedepsi ereticii.
Persecutarea evreilor și a conversos
Una dintre țintele principale ale Inchiziției sub conducerea lui Torquemada au fost așa-numiții "marranos" – evrei care se convertiseră la creștinism, dar care, în secret, practicau încă religia lor strămoșească. Torquemada a folosit tortura pentru a obține mărturisiri și a condamnat la moarte prin ardere pe rug numeroase persoane acuzate de erezie. Estimările variază, dar se consideră că cel puțin 2.000 de persoane au fost executate în timpul mandatului său.
Moștenirea și impactul istoric
Moartea lui Torquemada a marcat sfârșitul unei ere de persecuții religioase intense în Spania. Metodele sale brutale și persecuțiile sistematice au lăsat o amprentă adâncă în istoria țării, fiind un simbol al intoleranței religioase. Astăzi, figura lui Torquemada este studiată ca exemplu al extremismului religios și al abuzurilor de putere în numele credinței.
În contextul actual, este esențial să reflectăm asupra lecțiilor istorice oferite de astfel de perioade și să promovăm toleranța și respectul reciproc în societatea noastră.
