Creștere de insolvențe firme și PFA în România, ian-mai 2026
Distribuția Geografică a Insolvențelor
Capitala a înregistrat cel mai mare număr de insolvențe, cu 606 firme și PFA-uri afectate în primele cinci luni ale anului, o creștere de 5,57% față de perioada similară din 2025. După București, județul Bihor se situează pe locul al doilea, cu 212 cazuri, deși aici s-a observat o ușoară scădere de 2,75%. Clujul a raportat 189 de insolvențe, o diminuare de 1,05%.
Alte județe cu un număr considerabil de insolvențe includ Timiș, cu 145 de cazuri (o creștere de 12,40%), Ilfov, cu 140 de cazuri (o majorare de 2,19%), și Prahova, unde 109 entități au intrat în insolvență (o creștere de 12,37%).
La capătul opus al clasamentului, județele cu cele mai puține insolvențe sunt Covasna, cu 14 cazuri (o creștere de 7,69%), Harghita, cu 16 cazuri (o creștere de 14,29%), și Botoșani, cu 17 cazuri (o creștere de 6,25%). De asemenea, Mehedinți a înregistrat 21 de insolvențe (o creștere de 10,53%), Sălaj 21 (o scădere de 32,26%), iar Teleorman 22 (o creștere semnificativă de 83,33%).
Situația din Luna Mai și Sectoarele Afectate
Doar în luna mai a acestui an, 622 de firme și PFA-uri au intrat în insolvență la nivel național. Dintre acestea, 119 cazuri au fost consemnate în București, 49 în Bihor, 38 în Cluj și 33 în Ilfov.
Analizând pe domenii de activitate, comerțul cu ridicata și cu amănuntul a fost cel mai afectat, înregistrând 190 de insolvențe. Această cifră reprezintă o creștere alarmantă de 352,38% față de primele cinci luni din 2025. Sectorul construcțiilor a urmat cu 171 de cazuri, o creștere de 510,71%, iar industria prelucrătoare a raportat 99 de insolvențe, o majorare de 312,50%. Aceste date subliniază presiunile economice intense resimțite în sectoare cheie ale economiei românești.
Informațiile factuale principale provin din comunicările autorităților și relatările presei naționale, inclusiv Agerpres. Textul a fost redactat editorial pentru contextualizarea subiectului.
Perspectivă locală
Pentru antreprenorii din Suceava, aceste statistici naționale pot fi un semnal de alarmă. Deși județul nostru nu se află printre primele locuri la numărul de insolvențe, tendința generală de creștere a dificultăților economice este vizibilă și la nivel local, mai ales în sectoarele comerțului și construcțiilor. Este esențial ca firmele mici și mijlocii să își revizuiască strategiile financiare și să caute soluții proactive pentru a evita blocajele. O monitorizare atentă a fluxurilor de numerar și o adaptare rapidă la condițiile pieței pot face diferența în aceste vremuri incerte.
