În această zi, 10 septembrie, în anul 1419, Franța a fost zguduită de asasinarea ducelui Ioan Neînfricatul al Burgundiei, un act care a lăsat țara vulnerabilă în fața invaziei engleze.
În perioada respectivă, Franța era divizată între două facțiuni feudale rivale: burgunzii și armagnarzii. Burgunzii, conduși de ducele Ioan Neînfricatul, îl aveau sub control pe regele Carol al VI-lea, care suferea de demență. Pe de altă parte, armagnarzii îl țineau captiv pe fiul regelui, delfinul Carol. În acest context tensionat, regele englez Henric al V-lea, care revendica tronul Franței, își adunase o armată în nordul țării.
Pentru a pune capăt conflictului intern și a face față amenințării engleze, burgunzii și armagnarzii au convenit să negocieze un acord de împărțire a puterii. Astfel, la 10 septembrie 1419, ducele Ioan Neînfricatul și delfinul Carol s-au întâlnit pe un pod în Montereau, lângă Sena, la aproximativ 64 de kilometri de Paris. În timpul întâlnirii, un nobil armagnard l-a atacat pe Ioan cu o toporișcă, provocându-i moartea. Acest asasinat a generat haos în Franța și a determinat burgunzii să încheie o alianță cu regele englez Henric al V-lea. Opt luni mai târziu, a fost semnat Tratatul de la Troyes, prin care Henric s-a căsătorit cu fiica regelui Carol și a devenit moștenitorul tronului Franței.
Astfel, asasinarea ducelui de Burgundia a deschis calea invaziei engleze în Franța, un eveniment care a avut un impact semnificativ asupra istoriei țării.